Sfânta Mânăstire Marea Meteoră

În partea de vest a Meteorei, deasupra celei mai înalte și întinse stânci, este zidită renumita Mânăstire Marea Meteoră, închinată Schimbării la Față a Mântuitorului. «Platilithos» sau piatra lată, este cea mai mare din ansamblul acesta de stânci și este situată la altitudinea de 613 metri. Urcușul, cât și zidirea mânăstirii în vârful acesteia, constituie un adevărat act de eroism.

În centrul complexului de clădiri al mânăstirii domină priveliștea vechiului turn de ridicare al așezământului cu sistem de scripeți și înălțimea totală de 106 metri, cu balcon de lemn de unde atârnă plasa din vechime dania Voievodului Neagoe Basarab. În stânga turnului, sprijinit pe zidul de nord, este atârnat fragmentul vechi al scării agățătoare de lemn. Care în anul 1922 a fost înlocuită de o scară loxată cu trepte săpate în piatra stâncii (aprox. 200 la număr), ce duce la poarta principală a mânăstirii. De curând și această scară a fost renovată, făcând urcușul mult mai accesibil. În dreapta intrării se află balconul vechi cu elevatorul de lemn «vrizoni», cît și vechea plasă.

Cuviosul Atanasie Meteoritul (1302/3-1380), primul locuitor și ctitor al așezământului, este unul dintre cei mai mari asceți și niptici părinți ai veacului al XIV-lea, dar și întemeietorul vieții chinoviale monahale de la Meteora. S-a nevoit în chilia din stânga, înainte de intrarea principală a mânăstirii, cu un mic paraclis al Maicii Domnului ce se păstrează până astăzi. De asemenea ctitorul așezământului este considerat și Cuviosul Ioasaf, ucenicul Sfântului Atanasie, fost împărat bizantin cu numele Ioan Ureș Paleologul (1349/50-1422/3).

Biserica principală sau Katholikonul închinată Schimbării la Față a început să fie zidită de Cuviosul Atanasie și încheiată de Egumenul Ioasaf în anul 1387/88. În următorii ani a fost recunoscut și Egumenul Simeon Ieromonahul din Ipir, considerat al treilea ctitor al mânăstirii. Care la anul 1545 a transformat vechiul locaș în Sfânt Altar adăugând noul naos și pronaos, a reușit astfel să creeze un Katholikon mare și impunător și s-a îngrijit de ilustra lui pictare (1552).

Locașul Schimbării la Față a Mântuitorului de la Sfânta Meteoră este una dintre cele mai strălucite și impunătoare biserici ale Greciei. Sfântul Altar este acoperit integral cu excepționale fresce dintre puținele și rarele exemplare a școlii macedonene, ce datează din anul 1483. Iar naosul și pronaosul sânt împodobite cu extraordinare picturi de tehnică cretană, realizate de către celebrul pictor Tzortzis.

Catapeteasma de astăzi este sculptată în lemn și aurită. A fost executată în două etape. Partea de deasupra ale Ușilor Împărătești, precum: și Ușile Diaconești a fost realizată de sculptorul Ioan în anul 1634/35. Dar cea mai mare parte a catapetesmei, datorită degradării ale părților ei anterioare, a fost refăcută și completată în anului 1791 de către sculptorii Constantin de la Linotopiti și Costa de la Mețovo.

În secolul al XVI-lea în Mânăstirea Marea Meteoră a funcționat Școala generală și atelier de copiere a manuscriselor. O deosebită renaștere duhovnicaescă a cunoscut mânăstirea la sfârșitului secolul al XVIII-lea, în vremea egumeniei Starețului Partenie Orfidis (†1807) dascăl renumit de muzică bizantină. În anul 1798 a fost ridicat  micul paraclis închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena. De asemenea paraclisul, atașat anterior în partea de sud-est al Katholikonului, în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul  a fost renovat luând forma lui completă ce se vede astăzi.

La nor-dest al Katoliconului se află impunătoarea Trapeză a Mănăstirii zidire a anului 1557, lucrarea Cuviosului Stareț Simeon. Pe zidul exterior sudic al Trapezei a fost pictată în anul 2008 de către pictorul Vlasie Țoțonis semnificativa frescă: ʺIisus Hristos Împăratul slaveiʺ. Aici Mântuitorul este înfățișat înconjurat de profeții și drepții Vechiului Testament, iar mai jos este pictată ceata Înțelepților Greci antici (poeților, filosofilor, ritorilor), ce prin cuvântul «logos» lor semănător au pregătit omenirea pentru venirea lui Messia Hristos și pentru lucrarea de mântuire a lumii.

La nor-dest de Trapeză se află vechiul spital-azil, zidire a anului 1572. Ce a fost rerenovată în mod desăvârșit în anul 1998 și funcționează astăzi ca Muzeu al obiectelor de cult de valoare bizantină și postbizantină. La primul etaj sânt expuse icoane excepționale din veacurile XIV-XVI, epitafuri brodați cu fir de aur, veșminte preoțești și acoperăminte liturgice de asemenea brodate cu fir de aur. La etajului de sus al Muzeului, în partea de răsărit este expusă colecția de icoane ai neomartirilor pictată de distinsul pictor Vlasie Țoțonis. Deasemenea sânt expuse celebrele cruci sculptate în lemn din sec. XVI, precum și rare tipărituri vechi. În sala principală a aceluiaș etaj sânt găzduite documente istorice de mare valoare, manuscrise și pergamente ce constituie adevărate podoabe ale artei bizantine, alcătuite din sec. al IX-lea până în sec. al XIX-lea. Colecția cuprinde 668 de codice manuscrise.

La etajul de jos al Trapezei se află Muzeul traseului istoric al Greciei, cu importante exponate originale și copii fidele ale obiectelor de preț. Sala aceasta funcționează ca arhivă a comorilor și în același timp ca o școală a istoriei Greciei atât pentru vizitatorii greci, cît și pentru cei străini.

Pasajul lung și îngust ce duce la Muzeul de Artă Populară este caracterizat drept sala «Picturii Laice de război (1912-1913 și 1940-1941)», unde sânt expuse litografii colorate ale Războaielor Balcanice (1912-13)și ale Războiului italo-grec (1940-41). În spațiul mânăstirii sânt de asemenea păstrate și pot fi vizitate vechiul Cuptor-Brutărie cu obiecte autentice, chelăria renovată și atelierul de tâmplărie.

 Orarul de vară: 9:00-15:00 În afară de Marţi când rămâne închisă

 Orarul de iarnă: 9:00-14:00 afară de Marţi, Miercuri și Joi

 +30 24320-22278

Priviți pe hartă